Video Când, cum şi cine "dă strigarea" la ieşit în stradă. Ce spun iniţiatorii protestelor despre finanţarea prin fundaţiile lui George Soros | VIDEO INTERVIU

Fondatorii principalelor platforme care au iniţiat cele mai mari mişcări de stradă de după Revoluţie, au explicat, care este mecanismul desfăşurării unui protest de amploare sau cum se stabileşte locul şi data. Au răspuns şi la cea mai vehiculată întrebare: primesc bani prin fundaţiile lui George Soros?

Share pe Facebook 22257 afişări

La scurt timp după evenimentul din Colectiv, când mii de oameni au ieşit în stradă în semn de revoltă faţă reglementările care au permis să se întâmple tragedia, s-au format cele mai mari platforme civice, care iniţiază azi protestele împotriva Legilor Justiţei. Este vorba de platformele „Corupţia ucide” şi „Iniţiativa România”, ale căror lideri sunt Florin Bădiţă şi Mihai Poliţeanu.

„Ideea de la care a plecat <<Corpuţia ucide>> a fost că foarte multă lume discuta în acele zile, imediat după Colectiv, despre lucruri mici, mărunte, cum ar fi interzicerea artificiilor în spaţiile închise. Din punctul meu de vedere problema era alta, mult mai gravă, şi anume că în acel club au intrat aproape 600 de oameni, având o capacitate mult mai mică, cu o singură ieşire, tocmai pentru că cineva a dat o şpagă sau cineva nu a controlat acel club. Din acest motiv am făcut pagina, ca să arăt cum ucide corupţia”, a declarat, pentru Mediafax, Florin Bădiţă, fondatorul paginii de Facebook „Corupţia Ucide”.

Potrivit acestuia, pagina are în prezent 99.000 de followers şi în jur de 20 de editori şi administratori. „Dintre aceştia, cei care sunt publici sunt Angi Şerban, Aexandru Socol şi Oana Dobre”, precizează Bădiţă.

Tot la scurt timp după „Colectiv” s-a înfiinţat şi platforma „Iniţiativa România”, iar cel care i-a pus bazele este Mihai Poliţeanu, fost consilier politic al Monicăi Macovei.

„Opţiunile la momentul respectiv (n.r. – imediat după Colectiv) erau fie să facem un partid politic, dar ne-am gândit că nu avem resurse umane, nu aveam notorietate, nu avem resurse financiare şi nu aveam o echipă. Am abandonat ideea, mai ales că aveam convingerea că vor apărea multe partide politice noi. A doua opţiune era să facem un ONG clasic, însă ne-am gândit că în contextul în care toată lumea aştepta schimbarea clasei politice şi a modului în care se făcea politică ar fi fost prea puţin să facem doar un ONG. Ca atare, am decis să rămânem doar la nivel informal o perioadă, dar să formăm, la momentul respectiv, un grup civico-politic, în primă fază ca un proiect pilot pentru Bucureşti”, a explicat Poliţeanu, pentru Mediafax.

Ce a urmat după „Colectiv” şi cum s-a ajuns la ieşirea a sute de mii de oameni în stradă?

Potrivit lui Florin Bădiţă, primul protest organizat de „Corupţia ucide” a avut loc la trei luni de la tragedia din Colectiv, iar scopul, spune Bădiţă, a fost ca românii „să nu mai accepte corupţia”.

În ceea ce priveşte platforma „Iniţiativa România”, perioada de după Colectiv, până în februarie 2017, a fost una liniştită.

„După Colectiv a fost un an destul de liniştit din punct de vedere civic şi am observat că majoritatea grupurilor civice care au apărut după Colectiv au şi dispărut. Atunci ne-am dat seama că trebuie să facem mai mult în ceea ce priveşte tendinţa de implicare civică a cetăţenilor, să devină sustenabilă şi să ia forme de asociere. Şi a venit momentul Ordonanţei 13”, explică Poliţeanu.

Practic, Ordonanţa 13, care a fost emisă la începutul lunii februarie 2017, şi care prevedea modificări ale codurilor penale, a dus la cele mai mari mişcări de stradă de după Revoluţie, proteste despre care Poliţeanu spune că au fost „complet neorganizate şi complet spontane”.

„Am venit în Piaţa Victoriei fără nicio speranţă, şi credeam că vom fi maximum 100 de persoane, iar la ora 1.00 noaptea eram circa 10.000 de persoane. Acela a fost cel mai emoţionant moment al protestelor, nu duminica de pe 6 februarie, când au fost 200 -300 de mii de persoane în stradă”, precizează liderul „Iniţiativa România”.

„Nu organizăm proteste, le iniţiem”

Potrivit lui Florin Bădiţă, data şi locul unui protest sunt strâns legate de acţiunile parlamentarilor şi de deciziile în legătură cu Legile Justiţiei. Totodată, Poliţeanu explică şi cum se iau deciziile la nivelul platformei.

„Nu organizăm protese, noi le iniţiem. Este adevărat, chemăm oamenii în stradă la o dată stabilită, dar nu organizăm proteste. Sunt oameni care ies în stradă, pe care nu-i cunoaştem, pe care nu-i manipulăm, ci ies în stradă pentru că pur şi simplu cred în anumite principii”, explică Mihai Poliţeanu.

În ceea ce priveşte organizarea internă, la momentul acesta, spune activistul civic, platforma este în contact cu câteva zeci de organizaţii din Bucureşti şi din ţară, iar deciziile se iau prin consens. „Dacă nu există consens, există o majoritate, iar un grup civic se poate abţine în a susţine o acţiune. Este vorba de comunicare permanentă şi de instrumente de comunicare precum Skype, Zoom, Slack şi Facebook”, spune Poliţeanu.

Care sunt sursele de finanţare ale platformelor civice?

Nu de puţine ori, despre platformele civice care cheamă oameni în stradă s-a spus că ar fi finanţate prin intermediul fundaţiilor lui George Soros. Fondatorii celor două platforme neagă: „Nu am primit niciun ban. Toţi banii pe care îi strângem noi sunt din donaţii. Facem call-uri pentru donaţii. De exemplu, la evenimentele din februarie 2017, am avut un spaţiu unde primeam inclusiv mâncare, foi pentru imprimantă sau portavoci. Practic, punem postări pe Facebook şi cerem ce avem nevoie. Tot atunci, am strâns şi o sumă de 3.000 de euro. De aici sunt banii prin care noi facem flyere sau ce mai este nevoie la un protest”, explică Bădiţă.

La rândul lui, Poliţeanu spune că aceste informaţii, legate de eventuale finanţări prin intermediul fundaţiilor lui Geroge Soros, sunt insulte pentru protestatari.

„Nimeni nu ne dă niciun ban în legătură cu protestele. Eu m-am obşnuit cu astfel de minciuni, dar este absolut insultător faţă de oamenii care îşi sacrifică timpul liber şi investesc atât efort cât şi bani”, afirmă activistul.

De asemenea, ca şi Bădiţă, liderul „Iniţiativa România” spune că banii folosiţi în timpul unui protest, pentru materiale publicitare, portavoci sau acele mâni galbene pe care scrie „toţi pentru justiţie” vin tot din donaţii în conturi.

„Este vorba de conturi ale organizaţiilor care au statut juridic. În general, prin organizaţia <<Declic>> am strâns bani. Sunt conturi prin bancă, instituţionale”, explică Poliţeanu.

Despre ameninţări, înjurături şi „ispite” politice

Liderul „Corupţia ucide”  că spune este înjurat zilnic, dar au fost cazuri când a primit şi ameninţari cu moartea, dar pe care nu le-a reclamat. Pe de altă parte, Bădiţă spune că a primit o ofertă de job în cadrul unui partid. Şi nu orice partid, ci PSD, adică formaţiunea politică vizată de proteste.

„Când au fost alegerile locale din 2016, Aurelia Cristea, de la PSD, care nu mai este în partid acum, mă voia ca şi consultant pe partea de digital. I-am spus că-i mulţumesc şi am refuzat. Din punctul meu de vedere era o persoană din PSD care era foarte ok şi părea de bună credinţă, dar nu aş fi acceptat să lucrez în PSD. Mi-aş fi încălcat anumite principii”, poveseşte Bădiţă.

Pe de altă parte, liderul „Iniţiativa România” spune că dacă va primi o ofertă politică nu o va refuza, ci se va gândi, sfătuindu-i pe activişti să se implice în politică.

„Vom continua să dezvoltăm reţeaua civică, iar în acelaşi timp vom încuraja membrii acestor grupuri să intre în politică, în orice partid. Poate să fie PNL, USR şi de ce nu, poate să fie şi PSD sau ALDE. Pornim de le prezumpţia că întreaga clasă politică are nevoie de o infuzie de oameni noi, oneşti şi profesionişti”, mai spune Poliţeanu.

Share pe Facebook

Dacă ţi-a plăcut articolul, urmăreşte MEDIAFAX.RO pe FACEBOOK »

Conținutul website-ului www.mediafax.ro este destinat exclusiv informării și uzului dumneavoastră personal. Este interzisă republicarea conținutului acestui site în lipsa unui acord din partea MEDIAFAX. Pentru a obține acest acord, vă rugăm să ne contactați la adresa vanzari@mediafax.ro.

 

Taguri:
PROTESTE ,
SOROŞ ,
Versiunea: mobil  |  completa

Citarea se poate face în limita a 250 de semne. Nici o instituţie sau persoană (site-uri, instituţii mass-media, firme de monitorizare) nu poate reproduce integral scrierile publicistice purtătoare de Drepturi de Autor fără acordul Mediafax SA.