Volodimir Zelenski a declarat, la sosirea sa la summitul Uniunii Europene de la Bruxelles, că noile sancțiuni impuse de Statele Unite asupra principalelor companii petroliere rusești reprezintă „un semnal bun” și o dovadă că presiunea internațională asupra Rusiei continuă să crească.
„Vom vedea dacă aceste sancțiuni vor face diferența, dar este clar că este nevoie de măsuri mai dure împotriva Rusiei. Este un semnal bun din partea SUA,” a spus liderul ucrainean în fața jurnaliștilor.
Ulterior, într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Zelenski i-a mulțumit președintelui american Donald Trump și echipei sale pentru „decizia hotărâtă și bine direcționată”.
Explozii puternice au zguduit capitala Ucrainei miercuri noaptea, în urma unui atac cu drone lansat de armata rusă asupra Kievului. Cel puțin șapte persoane au fost rănite, iar clădiri rezidențiale și o grădiniță au fost avariate în cartierul Podil.
Primele explozii au fost raportate în jurul orei 23:00, ora locală, de jurnaliștii Kyiv Independent aflați la fața locului. Atacul survine imediat după un val de lovituri masive cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care a provocat moartea a șase persoane și rănirea a cel puțin 44 marți noaptea.
„Este o zonă rezidențială liniștită… Nu există obiective militare în zonă; oamenii locuiesc aici”, a declarat un locuitor al cartierului Podil, Paul Niland, pentru Kyiv Independent.
Rusia a înregistrat aproximativ 1,13 milioane de pierderi în Ucraina de la începutul invaziei la scară, potrivit unui raport publicat joi de Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei.
În ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi pierdut 920 de militari, morți sau răniți, în urma luptelor de pe front.
Pe lângă pierderile umane, Ucraina susține că a distrus până în prezent 11.282 de tancuri, 23.453 de vehicule blindate de luptă și 33.938 de sisteme de artilerie ale armatei ruse. De asemenea, au fost neutralizate 1.525 de lansatoare multiple de rachete, 1.230 de sisteme de apărare antiaeriană și 3.880 de rachete de croazieră.
Pierderile materiale ale Moscovei includ și 428 de avioane, 346 de elicoptere, peste 73.000 de drone tactice, 28 de nave și șalupe, un submarin, precum și peste 65.000 de vehicule și cisterne de combustibil, potrivit aceleiași surse.
Liderii UE, care se reunesc joi la un summit, intenționează să aprobe o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei și să continue planurile de utilizare a activelor Moscovei înghețate în Europa pentru a finanța efortul de război și economia Ucrainei pentru cel puțin următorii doi ani, scrie AP.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski va participa la summitul de o zi de la Bruxelles, în timp ce el și susținătorii săi europeni fac presiuni pentru un armistițiu care să pună capăt celor aproape patru ani de luptă.
„Atât sprijinul pentru Ucraina, cât și presiunea asupra Rusiei rămân cele două cerințe necesare pentru a obține o pace justă și durabilă”, a declarat președintele Consiliului UE, António Costa, care va prezida reuniunea, într-o scrisoare de invitație adresată liderilor.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva celor mai mari două companii petroliere din Rusia, Rosneft și Lukoil, într-un efort de a presa Moscova să accepte un armistițiu, a anunțat Departamentul Trezoreriei SUA.
Măsurile reprezintă primele sancțiuni impuse de președintele american Donald Trump împotriva Moscovei de la preluarea mandatului, în ianuarie.
„Acum este momentul să oprim vărsarea de sânge și să fie instituit un armistițiu imediat”, a declarat secretarul Trezoreriei, Scott Bessent. „Având în vedere refuzul președintelui Vladimir Putin de a pune capăt acestui război absurd, Trezoreria sancționează cele mai mari două companii petroliere ruse, care finanțează mașina de război a Kremlinului”.
Noile sancțiuni, menite să determine Moscova să accepte un armistițiu, vin după eșuarea negocierilor diplomatice planificate între SUA și Rusia. Trump și Putin urmau să se întâlnească la Budapesta, însă Casa Albă a anunțat ulterior anularea summitului.
„Nu simțeam că vom ajunge acolo unde trebuie să ajungem, așa că am anulat întâlnirea”, a spus Trump.
Trump, care s-a întâlnit în aceeași zi la Casa Albă cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, a descris măsura drept „o zi foarte importantă în ceea ce facem”.
„Sancțiunile vizează cele două mari companii petroliere ale lor și sperăm că nu vor rămâne mult timp în vigoare. Sperăm ca războiul să se încheie. Tocmai am discutat despre diferitele tipuri de rachete și alte aspecte pe care le analizăm”, a adăugat Trump.
Sancțiunile americane se extind și asupra filialelor Rosneft și Lukoil.
Anunțul sancțiunilor a venit la scurt timp după un atac masiv cu rachete și drone asupra infrastructurii energetice din întreaga Ucraină, în urma căruia șase persoane au murit și cel puțin 44 au fost rănite în cursul nopții de marți spre miercuri.
Ucraina ar putea cumpăra până la 150 de avioane de vânătoare Gripen din Suedia, plătite din active rusești înghețate, în baza unui acord încheiat miercuri, potrivit The Guardian.
Ucraina deține deja avioane de vânătoare F-16, fabricate în SUA, și avioane de vânătoare Mirage 2000, fabricate în Franța. Gripen a fost mult timp considerat mai practic pentru condițiile de câmp de luptă din Ucraina – fiind construit, de exemplu, pentru a decola și a ateriza pe drumuri civile, precum și pe piste, astfel încât să poată lupta din locații dispersate, nu doar de pe aerodromuri.
Premierul suedez, Ulf Kristersson, a declarat că finanțarea achiziției ar putea proveni din active rusești înghețate deținute în țările occidentale și de la națiuni aliate din „coaliția celor dispuși”. „Ne dăm seama pe deplin că este un drum lung în fața noastră… Dar de astăzi ne angajăm să explorăm toate posibilitățile de a furniza Ucrainei un număr mare de avioane de vânătoare Gripen în viitor.”
Volodimir Zelenski, președintele Ucrainei, a declarat că armata sa își propune să achiziționeze și să înceapă să utilizeze avioane Gripen anul viitor, adăugând: „Pentru armata noastră, avioanele Gripen sunt o prioritate. Este vorba despre bani, despre manevre.”