Momente din interviurile pentru șefia DNA: V.Cerbu vrea ca DNA să devină „partenerul social” al românilor. V.Grigorescu vrea ca urmărirea penală să se facă printr-un buton de aplicație. Tatiana Toader este audiată pentru șefia DNA

UPDATE. Tatiana Toader vorbește despre digitalizare: „Ține de componenta Ecris-ului. Suntem în urmă cu arhivarea electronică a dosarului, dar mai întâi ne-am ocupat de arhivarea fizică. Holurile din DNA erau ocupate și birourile procurorilor”.

„Nu putem înlocui raționamentul juridic cu AI, dar nici nu putem rămâne în afară, pe anumite proceduri. Acum discutăm în ce fază putem folosi AI”, spune Tatiana Toader.

UPDATE. Tatiana Toader propune ca biroul de presă al DNA să facă investigații pe scurgerile din presă.

UPDATE. Tatiana Toader: „Reperele noastre sunt deciziile CCR, deciziile ÎCCJ, deciziile CJUE. trebuie să găsim mecanisme eficiente pentru urmărirea penală. Nu trebuie să ajungem într-un legalism autocratic. Putem învăța din experiența Italiei, inclusiv în zona de prescripție.”

Candidații pentru conducerea Parchetului General: C. Chiriac vrea ca ONG-urile să prevină infracțiunile din România, B. Pîrlog dorește reintroducerea MCV și folosește greșit „citate din Napoleon”. M. Voineag vrea să întărească Serviciul Tehnic, pe model DNA

Ministerul Justiției anunță programul interviurilor pentru candidații înscriși pentru șefia marilor parchete

UPDATE. Tatiana Toader despre rezistența la schimbare din DNA: „A existat rezistență cu privire la măsurile de schimbare în compartimente, în echipele de procurori/ polițiști, și la ISO 37001 a existat o rezistență inițială”.

UPDATE. Tatiana Toader este întrebată de Radu Marinescu cum eficientizează structurile teritoriale ale DNA: „La Ploiești, exista o reticență a procurorilor de a veni. Dinamica a fost greu gestionat și în contextul pensionărilor succesive. Au mai fost probleme punctuale și sunt la Mureș, la Cluj. Nu exista o mare atractivitate”.

UPDATE. Adjuncta DNA, Tatiana Toader, explică ce a făcut în ultimii 3 ani în DNA. „Investiția în viitor. Oamenii și timpul sunt esențiali pentru performanță”, spune Toader.

Tatiana Toader propune:

• O analiză managerială pe sesizări
• Strategie pentru identificarea tranzacțiilor suspecte, în colaborare cu Oficiul pentru Prevenirea Spălării Banilor și ANAF
• Control la Serviciile Teritoriale ale DNA
• Prevenirea scurgerilor de probe din DNA

UPDATE. Tatiana Toader, adjuncta DNA, își prezintă activitatea profesională și proiectul de candidatură pentru șefia DNA.

UPDATE. Interviul pentru șefia DNA al candidatului Vlad Grigorescu s-a sfârșit. Urmează Tatiana Toader, adjuncta DNA, și ea intrată în competiția pentru șefia DNA.

UPDATE. Ce vă diferențiază față de actualii candidați?, este întrebat Grigorescu. „Viziunea”, răspunde. „Ei reprezintă continuitatea, eu vin cu o viziune reformistă”.

UPDATE. Vlad Grigorescu este rugat să descrie un manager DNA: „Un om care ar trebui să se aplece foarte mult înspre proiectarea unor soluții, să identifice soluții, să le pună în practică. Să nu scape din vedere situația reală și feedbackul dinspre procurori. (…) Proiectul meu de digitalizare nu este sigur 100%„.

„Nu sunt la primul proiect de digitalizare. Am avut experiența unei reticențe la schimbare, chiar din partea DNA, din zona de IT„, recunoaște Grigorescu.

UPDATE. Vlad Grigorescu este întrebat de comisie cum calculează rata achitărilor. El spune că achitările se calculează la numărul de rechizitorii și acordurilor de recunoaștere a vinovăției, nu la numărul de inculpați. Ulterior, susține că se calculează la numărul de inculpați.

Grigorescu propune și alți indicatori după care ar trebui calculate achitările, dar nu îi numește.

UPDATE. Vlad Grigorescu spune că uneori procurorii șefi DNA află din presă despre acțiunile DNA: „Nu ar fi pentru prima oară”. Comisia îi explică lui Grigorescu că momentele operative nu pot fi introduse în platformă. Grigorescu spune că prin platformă se vor vedea resursele alocate pentru un flagrant.

Vlad Grigorescu insistă pe digitalizarea DNA.

UPDATE. Vlad Grigorescu explică comisiei de interviu măsurile, procedurile și comisiile propuse în proiectul de management al DNA.

UPDATE. Vlad Grigorescu: „Prin digitalizare putem limita posibilitatea de diseminare a informației. Voi introduce mecanisme de control. Procurorii vor realiza activitățile în mare parte prin platforma aceea. (…) A.I. nu va motiva pentru procurori, nu va lua decizii, e un instrument de analiză”.

UPDATE. Vlad Grigorescu vrea ca procurorii de la Secția Judiciară să analizeze hotărârile judecătorești, practica judiciară, să ridice sesizări către CJUE.

UPDATE. Vlad Grigorescu nu mai vrea ca procurorii să lucreze cu pixul și creionul, că pierd timp.

UPDATE. Vlad Grigorescu despre A.I: „Noi vom folosi o componentă. Acest LLM va identifica textul, îl va indexa, va transmite informația către alt model de Inteligență Artificială care se bazează pe raționament, rezultatul va fi transmis înapoi LLM care îl va transforma în text inteligibil pentru procuror.”

„LLM lucrează numai pe date concrete, nu are posibilitatea de a lucra cu GLN.”

UPDATE. Vlad Grigorescu: „Procurorii DNA să lucreze pe platforme/ prin aplicație, nu pe hârtie. Va introduce sesizarea, va descrie fapta, va putea adăuga probe, va gestiona actele procedurale, va pune în mișcare acțiunea penală printr-un buton, se va deschide un word, un șablon și istoricul cauzei.

Platforma informatică va avea legătură cu serviciul tehnic, cu resursele disponibile, număr de polițiști, repartizare pe cauze. (…) Procurorii cu funcții de conducere va avea acces la dosar tot prin platforma electronică. Utilizarea hârtiei va fi redusă la maximum, tocmai pentru a lucra cu un volum mare de date”.

UPDATE. Vlad Grigorescu răspunde întrebărilor comisiei despre „Justiția consensuală”/ acordurile de recunoaștere a vinovăției. Procurorul este rugat să explice ce înseamnă „complexitatea” unei cauze. Procurorul explică și cum și-ar prioritiza cauzele: după funcțiile persoanelor, după cuantumul prejudiciului produs, pe domenii – achiziții publice, transporturi, financiar bancar, volum probatoriu ridicat, expertize, urgențe procedurale, riscul de influențare a probatoriului, situații de flagrant, vechimea cauzei etc.

„Fiecare criteriu aduce un punct cauzei respective” – Vlad Grigorescu.

UPDATE. În prima săptămână de mandat, Grigorescu vrea să declanșeze o adunare generală a procurorilor și multe alte ședințe și comisii.

• În 15 zile procurorii să comunice toate problemele și disfuncționalitățile. Procurorii trebuie să prezinte și soluții
• După 15 zile, Grigorescu anunță că declanșează o adunare generală a procurorilor.
• În 2 luni, Grigorescu anunță că implementează măsurile și constituie și comisii
• „Voi dispune prin ordin reglementarea mutării procurorilor de la o secție la alta. Procedurile de mutare nu sunt transparente”
• „Voi modifica procedura imputabilității, voi crea garanții suplimentare procurorului și voi face o comisie prin care voi face o analiză colegială”
• „Voi dispune declanșarea procedurilor de ocupare a funcțiilor vacante, delegarea nu este transparentă”
• „Voi crea și o echipă de proiect pentru un audit detaliat”
• „Pe combaterea marii corupții, prin ordin, voi stabili prioritizarea cauzelor prin punctaj„
• „Procurorii DNA să țină evidența cauzelor, să calculeze media de dosare pe procuror, ca repartizarea să fie unitară”
• „Procurorii de execuție în 2 zile să prezinte situația cauzelor în lucru și termenele de soluționare”
• „La secția judiciară vreau să înființez o nouă structură de suport: pe cauzele de abuz în serviciu, care sunt principalele cauzatoare de prejudiciu. Să prezinte niște hărți cu funcțiile. Harta realizată va fi de fapt un ghid, procurorii să se orienteze după el„.
• Situația prescripției: „Dacă DNA s-ar fi orientat puțin, probabil am fi scurtat perioada de timp în care nu avem instituția întreruperii cursului prescripției, s-ar fi salvat niște dosare”
• „Trebuie creată o nouă structură în DNA care să analizeze informațiile brute – din sesizări, de la instituții, din mass media. Să identifice situațiile potențiale de răspundere penală, să formuleze sesizări”
• „Voi modifica și regulamentul de ordine interioară a DNA, voi stabili coordonarea celor 2 secții la unul dintre adjuncți, iar secția judiciară și ST la celălalt adjunct”

UPDATE. Vlad Grigorescu critică activitatea DNA, spunând că rechizitoriile sunt mai puține, cauzele s-au modificat ca structură iar presiunea este tot mai mare asupra procurorilor.

Vlad Grigorescu oferă citate din Machiavelli / Principele, capitolul 3. „Bolile care sunt ușor de vindecat, dar greu de diagnosticat, în stadiu avansat devin ușor de diagnosticat, dar greu de vindecat”.

UPDATE. Vlad Grigorescu își prezintă activitatea profesională și proiectul de candidatură pentru șefia DNA.

UPDATE. Interviul cu Viorel Cerbu s-a finalizat. Urmează Vlad Grigorescu, un procuror DNA care a părăsit instituția, va fi audiat în competiția pentru șefia DNA.

UPDATE. Ce vă motivează?, este întrebat Viorel Cerbu de comisia de interviu. Procurorul răspunde: „posibilitatea de a dezvolta o instituție de care sunt legat emoțional, de a aduce plus valoare. Satisfacția este legată de colectivul de oameni. Cred într-o familie profesională”.

Ce ați spune pentru următorii 3 ani în Nordul instituției?: „Motivarea și unitatea de acțiune”.

„Nu este o moștenire grea. Este meritul echipei, inclusiv al șefilor de secții. Aș îmbunătăți comunicarea cu cetățenii, relația cu mass media, aș crește eficiența comunicării. Să comunic constant, direct cum gândim anumite obiective”, spune Cerbu.

UPDATE. Viorel Cerbu despre reîntoarcerea competenței de investigare a magistraților la DNA: „Trebuie să transmitem certitudine, să înlăturăm îndoielile. Cred că raportat la acea epocă – nu s-au comunicat suficiente clarificări. Este nevoie de discuții sincere, deschise cu privire la ceea ce s-a întâmplat. Ce aș modifica? Aș milita pentru consolida pentru imaginea care să transmită încredere când investigăm asemenea cauze„.

UPDATE. Viorel Cerbu: „Am trăit în DNA și am avut acces la mai multe stiluri de management. În mod specific, eu sunt un profesionist al meseriei. Eu mă bazez pe abilitățile mele de a fi alături de oameni, de a îi sfătui, de a-i convinge să mă urmeze”.

UPDATE. Viorel Cerbu citează din Goethe, vorbind de procurorii DNA care trebuie să aibă încredere în ei: „Lasă un om așa cum este și așa va rămâne. Tratează un om cum ar trebui să fie și așa va deveni”.

UPDATE. Viorel Cerbu: „Și comunicarea internă și externă sunt importante. Comunicarea internă este necesară pentru a transmite ideile, viziunea. Trebuie să te asiguri că răspunsul este perceput corect, să îi convingi pe colegi să te urmeze. Este nevoie și de comunicare pe orizontală, între compartimente. Trebuie comunicare și cu alte instituții. Este nevoie de comunicare cu MJ, CSM, Inspecția Judiciară, Ministerul Public, instanțele. Obiectivul major al meu este câștigarea și menținerea încrederii judecătorilor în activitatea noastră.”

UPDATE. Fondul pentru cheltuieli operative al DNA. Viorel Cerbu: „Avem un ordin pentru reglementarea și utilizarea fondului de cheltuieli operative. La DNA, suma de 2 milioane de lei se referea strict la flagrant. Nu aveam sume pentru investigatorii sub acoperire. Condițiile pentru utilizarea fondurilor sunt foarte riguros reglementate. Avem o modalitate de a urmări cum se cheltuiesc aceste sume de bani. Nu există o larghețe pe această procedură, ci o reglementare exactă”.

UPDATE. Viorel Cerbu spune că un control ierarhic în DNA trebuie făcut „just”, pentru a nu interveni în independența procurorilor.

UPDATE. Viorel Cerbu despre centrul operativ care se vrea a fi înființat în DNA: „Am nevoie de analiști care pe lângă monitorizarea din teren – să îmi aducă surplusul de date.”

UPDATE. Viorel Cerbu vorbește despre măsurile de creștere a eficienței urmăririi penale: responsabilizarea procurorilor cu funcții de conducere, control tematic/ operativ, flexibilizarea echipelor procurori/ polițiști, resurse suplimentare în dosarele complexe, procurorii au nevoie de consultanță profesională de la procurorii cu funcții de conducere.

„Suntem un fel de Spitalul Fundeni, când nu mai e nimic de făcut trebuie să intervenim noi”, spune Cerbu.

UPDATE. Viorel Cerbu răspunde întrebărilor comisiei de interviu: „Cetățenii trebuie să fie la curent cu ceea ce facem”.

• „Putem folosi Inteligența Artificială în redare. Linia roșie sunt actele de decizie”

UPDATE. Viorel Cerbu, obiective: continuarea măsurilor luate de actuala conducere și luarea unor măsuri noi.

• Dezvoltarea personalității fiecărui angajat DNA
• Colaborare bună cu instituțiile partenere
• Creșterea eficienței de utilizare a resursei umane
• Repartizarea echilibrată a dosarelor, redistribuire pe criterii obiective
• Flexibilizarea echipelor procurori – polițiști
• Specializarea procurorilor DNA pe domenii. Compatibilitate pe obiectul cauzei/ stilul de lucru al fiecărui procuror
• Elaborare de metodologii de investigații, pe infracțiunile repetitive. Repere standardizare
• Algoritm pe eficientizarea urmăririi penale
• Prioritizarea cauzelor în domenii cu grad înalt de risc
• Serviciul Tehnic al DNA este inima, motorul DNA – lărgirea gamei de servicii și activități pentru suport tehnic.
• Centru operativ pentru colectare integrată a datelor
• Colaborare cu Serviciul Tehnic din DIICOT și PG
• Selectarea resursei umane – filtru exigență.
• Măsuri eficiente pentru contracararea dezinformării
• „Îmi doresc ca percepția DNA să fie de partener social, nu de instituție de forță. Un partener social trage la răspundere persoanele vinovate. Răul să poată fi corectat prin instrumente judiciare”

UPDATE. Viorel Cerbu: „Procurorul șef al DNA trebuie să fie un specialist în profesie, trebuie să aibă o specializare calificată (…) La sfârșitul anului 2025, stocul de dosare a crescut cu 7%. Procurorii DNA au o încărcare mai mare”.

UPDATE. Viorel Cerbu descrie forme „hibride” de manifestare a corupției, exemplificând inclusiv cu contractele fictive de consultanță. „Funcționarii corupți tind să obțină un efect de capturare a instituțiilor”, spune Cerbu. 120 de miliarde de euro pe an  – estimează Comisia Europeană fenomenul corupției. „Corupția endemică nu poate fi controlată prin cruciade morale”, arată Cerbu, citând rapoarte în materie.

UPDATE. Cerbu vorbește comisiei despre dosarele de corupție pe care le-a instrumentat în DNA: dosarul permiselor ilegal, dosarul vameșilor corupți, dosarul corupției din Portul Constanța – cu mită de peste de 6 milioane de euro. Cerbu amintește și de dosarele instrumentate la DIICOT. Spune că el lucrează în echipă: „valoarea supremă a unei instituții sunt oamenii”.

UPDATE. Viorel Cerbu a început să își prezinte proiectul de candidatură pentru șefia DNA.

Știrea inițială: Pentru funcția de procuror-șef DNA s-a înscris „echipa Voineag” formată din adjuncții Viorel Cerbu și Tatiana Toader dar și un procuror care a părăsit instituția, Vlad Grigorescu.

Pentru cele 2 funcții de adjunct DNA candidează alți 3 procurori: 2 din „echipa Voineag” – Marinela Mincă și Marius Ștefan dar și Mihai Prună, fratele fostului ministru al Justiției din echipa Dacian Cioloș, Raluca Prună.

Cine sunt candidații pentru funcția de procuror-șef DNA?

De la dreapta la stânga: Tatiana Toader, Viorel Cerbu (mijloc), Marius Voineag

Viorel Cerbu, un veteran al instituției, a activat în DNA încă de la înființare –  PNA (2004-2013), ca procuror șef adjunct delegat al Secției I, ulterior s-a transferat în DIICOT – Procuror şef al Serviciului de prevenire şi combatere a traficului ilicit de droguri/ Procuror şef delegat al Secţiei de combatere a traficului de droguri, pentru ca în 2019 să activeze în fruntea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bucureşti.

Cerbu este procuror de 29 de ani. Din 2023, Viorel Cerbu a fost consilier al procurorului șef DNA – Marius Voineag, ulterior a preluat conducerea Serviciului Tehnic și după aceea a fost numit adjunct al DNA. Are experiență în investigarea cazurilor pe magistrați iar Viorel Cerbu a fost inițial procuror de caz în dosarul DNA care vizează corupția din Portul Constanța.

Tatiana Toader a activat din 2005 până în 2017 pe diverse funcții în cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul București și Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București. Din 2017 până 2023, Toader a fost membru al Secției pentru procurori din cadrul CSM, ca după aceea să fie numită procuror șef adjunct al DNA, în echipa Voineag.

Vlad Grigorescu a fost procuror șef adjunct al Secției judiciare penale al DNA până în 2023, pe vremea fostului șef DNA, Crin Bologa. Potrivit unor surse judiciare, Grigorescu ar fi finul omului de afaceri Cristian Bălan, unul dintre inculpații din „dosarul Otopeni” al DNA. G4Media scrie că este și un apropiat al europarlamentarului Rareș Bogdan.

Cine sunt candidații pentru funcțiile de adjuncți DNA?

Marinela Mincă este actualul șef al Secției Judiciare al DNA

Marius Ionel Ștefan este actualul șef al DNA Pitești.

Mihai Prună, fratele Ralucăi Prună, este fost procuror șef adjunct al DNA Secția a II-a, actual procuror procuror în cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Secţia de urmărire penală.

2 martie 2026 – sunt afișate rezultatele. Apoi propunerile ministrului Justiției sunt înaintate președintelui Nicușor Dan

Foto: presidency.ro

Cei 6 candidați sunt audiați în fața ministrului Justiției și a comisiei de interviu, după ce și-au depus proiectele de management pentru funcțiile de conducere în DNA.

În perioada 23 și 26 februarie 2026 sunt susținute interviurile în fața comisiei de către candidații care s-au înscris pentru funcțiile de procuror șef și procuror șef adjunct al Parchetului General, DNA și DIICOT.

Pe 2 martie 2026 – vor fi afișate rezultatele selecției realizate de ministrul Justiţiei, Radu Marinescu.

Pe 2 martie 2026 – vor fi transmise de ministrul Justiției propunerilor motivate către Secţia pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), în vederea emiterii avizului consultativ motivat pe candidaturi. Potrivit legii, CSM are la dispoziție 30 de zile să transmită avizul către ministru.

În cazul unui aviz pozitiv de la CSM, Ministrul Justiției trimite propunerile către Președintele României, Nicușor Dan.

În cazul unui aviz negativ de la CSM, Ministrul Justiției organizează un nou interviu exclusiv cu candidatul care a primit avizul negativ, poate continua cu aceeași propunere sau o poate retrage, urmând a declanșa o nouă procedură de selecție în maximum 60 de zile de la retragerea propunerii inițiale.

Președintele României poate refuza, motivat, numirile în funcțiile de conducere, dar trebuie să aducă la cunoștința publicului și motivul refuzului.

Decretul Președintelui României cu numirile în funcție sau refuzul motivat al acestuia se poate da în maximum 60 de zile de la data trimiterii propunerii de către ministrul Justiției.

Șefii marilor parchete au mandate legale de doar 3 ani, care pot fi reînnoite doar o singură dată.