O armată ucraineană puternică reprezintă principala garanție de securitate pentru Europa, în condițiile în care Rusia nu arată niciun semn că vrea să încheie războiul, a declarat șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.
Declarațiile ei apar în contextul în care liderii europeni intensifică discuțiile despre garanțiile de securitate pentru Ucraina în cazul unui armistițiu sau acord de pace.
„Este clar că Rusia nu manifestă nicio dorință reală de a pune capăt acestui război”, a spus Kallas.
„Pentru Europa, acest lucru poate însemna un singur lucru: mai mult sprijin militar, diplomatic și economic pentru Ucraina. În cazul unui armistițiu, o armată ucraineană puternică este cea mai solidă garanție de securitate care există.”
„De aceea îi sprijinim și noi cu instruire, finanțare și echipamente.”
Rusia nu acceptă trupe străine de menținere a păcii pentru a asigura un acord de încetare a focului sau de pace în Ucraina, a raportat presa de stat rusă joi, citând-o pe purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova.
„Rusia nu intenționează să discute intervenția străină în Ucraina, care este fundamental inacceptabilă și subminează toată securitatea, sub orice formă sau format”, a spus ea, ca răspuns la o declarație a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Moscova a respins deja desfășurarea oricăror trupe de menținere a păcii legate de NATO, ministrul rus de externe Serghei Lavrov calificând-o drept „intervenție militară străină”.
Doi administratori ucraineni ai canalelor Telegram din Melitopol, aflat sub control rus, au fost condamnați la pedepse de până la 16 ani de închisoare.
Heorhiy Levchenko a primit 16 ani pentru trădare și extremism, iar Vladyslav Gershon a fost condamnat la 15 ani pentru spionaj și fapte legate de terorism.
Instanța susține că Levchenko, administrator al canalului Ria-Melitopol, a creat o rețea de informatori în 2023 și a transmis informații despre pozițiile trupelor rusești, folosite ulterior în atacuri ucrainene.
Rusia a transmis prin purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zakharova, că nu acceptă și nu va discuta niciun scenariu privind trimiterea de trupe străine în Ucraina.
Declarația a venit ca reacție la afirmațiile Ursulei von der Leyen despre planurile europene de a desfășura forțe multinaționale ca parte a unor garanții de securitate post-conflict.
Zakharova a spus că o astfel de intervenție este „fundamental inacceptabilă și subminează orice securitate”. Germania a respins, la rândul său, ideea, ministrul apărării catalogând-o drept prematură.
Aproximativ 30 de lideri mondiali discută joi cu președintele Volodimir Zelenski despre garanțiile de securitate pentru Ucraina, în eventualitatea unui armistițiu cu Rusia.
Reuniunea „coaliției celor dispuși” adună lideri în principal din Europa, dar și din Turcia, Australia și Canada, după luni de negocieri privind contribuțiile militare pentru descurajarea unor noi atacuri rusești.
Totuși, planurile sunt încetinite de lipsa unor garanții clare din partea Statelor Unite, în condițiile în care Donald Trump nu s-a angajat explicit să le ofere.
Emmanuel Macron a afirmat la Paris că europenii sunt gata să sprijine Ucraina, subliniind că o astfel de decizie ar consolida șansele unei păci stabile, însă rămâne de văzut dacă Rusia va arăta disponibilitate reală.
Președintele american Donald Trump a transmis că va lua măsuri dacă Vladimir Putin nu va face progrese spre încheierea războiului dus de Rusia împotriva Ucrainei.
„El va lua o decizie într-un fel sau altul. Indiferent care va fi decizia lui, noi vom fi fie mulțumiți, fie nemulțumiți. Și dacă vom fi nemulțumiți, veți vedea că se vor întâmpla lucruri”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul întâlnirii cu președintele polonez Karol Nawrocki.
În aceeași zi, președintele Volodimir Zelenski a declarat că „în curând” va avea o discuție cu Trump despre înăsprirea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Președintele ucrainean a precizat că speră ca sancțiuni mai dure să îl oblige pe Putin să accepte soluții diplomatice, inclusiv o posibilă rundă de discuții la nivel de lideri, pe care Kremlinul le-a evitat până acum.
Întrebat dacă are un mesaj direct pentru Putin, Trump a afirmat că nu și a adăugat că liderul rus „știe care este poziția mea”.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat într-un interviu acordat publicației franceze Le Point că Rusia ar folosi Donbasul pentru o nouă ofensivă împotriva Ucrainei și ar putea apoi amenința direct Europa.
„Dacă mâine am părăsi cumva Donbasul, ceea ce nu se va întâmpla, am deschide un spațiu neprotejat pentru (președintele rus Vladimir) Putin, în apropierea unui oraș cu un milion și jumătate de locuitori: Harkov. El ar cuceri și centrul industrial Dnipro”, a spus Zelenski.
„Un lucru este sigur, nu am pierdut. Trebuie să privim situația cu claritate: a doua cea mai mare armată din lume a venit să ne anihileze, să ne distrugă istoria și identitatea. Și aceasta nu este prima lor încercare. De mai multe ori în istorie, Imperiul Rus a lovit independența poporului nostru”, a adăugat el.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe al Ucrainei, Heorhii Tykhyi, a declarat că Rusia a obținut rezultate limitate pe câmpul de luptă în trei ani și jumătate de război, în timp ce pierderile sale au atins un nivel uriaș.
Declarația a fost făcută după ce președintele rus Vladimir Putin a afirmat că va recurge la forța militară pentru a-și atinge obiectivele dacă un eventual acord de pace negociat de Statele Unite nu va satisface Kremlinul.
„Mi se pare că, dacă va prevala bunul simț, va fi posibil să se ajungă la un acord privind o soluție acceptabilă pentru a pune capăt acestui conflict… Dacă nu, atunci va trebui să rezolvăm toate problemele cu care ne confruntăm prin forța armelor”, a declarat Putin pe 3 septembrie la Beijing.
Rusia a anunțat pe 3 septembrie, prin Procuratura Generală, că Tribunalul Militar al Districtului de Vest nr. 2 a dat pedepse grele pentru patru prizonieri de război ucraineni, scrie Kyiv Independent.
Cei patru militari au fost acuzați că au desfășurat misiuni de sabotaj și recunoaștere împotriva unor obiective militare și industriale aflate pe teritoriul rus.
Instanța i-a găsit vinovați pe locotenent-colonelul Andrii Antonenko, căpitanul Andrii Kulish, sublocotenentul Denis Tkacenko și sergentul Oleksii Mazurenko pentru planificarea și executarea unor atacuri teroriste, alături de alte acuzații secundare.
Președintele rus Vladimir Putin a declarat, miercuri, că este dispus să se întâlnească la Moscova cu omologul său ucrainean, Volodimir Zelenski, relatează CNN.
Vorbind cu jurnaliștii la Beijing, Putin a spus că președintele american Donald Trump i-a cerut să poarte discuții cu Zelenski.
„Donald m-a întrebat dacă este posibil să avem o astfel de întâlnire. Am spus da, este posibil. La urma urmei, dacă Zelenski este pregătit, să vină la Moscova. O astfel de întâlnire va avea loc”, a declarat Putin.
Președintele american Donald Trump a anunțat că va avea joi o convorbire telefonică cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, în condițiile în care demersurile pentru încheierea războiului declanșat de Rusia au intrat în impas și provoacă frustrare la Casa Albă.
Donald Trump a declarat miercuri că urmează să discute „foarte curând” cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski, pentru a decide pașii următori în privința războiului din Ucraina.
„Voi avea o conversație cu el în următoarele zile și vom vedea ce facem”, a spus Trump în Biroul Oval, în timpul unei întâlniri cu președintele Poloniei, Karol Nawrocki.