Guvernul de la Baku ar putea lua în considerare ridicarea interdicției privind furnizarea de arme Ucrainei din propriul arsenal, dacă Rusia va continua să vizeze interesele azere din Ucraina, a relatat a scris duminică publicația azeră Caliber.Az, citând surse anonime.
Această posibilă schimbare de poziție vine după o serie de lovituri rusești asupra infrastructurii energetice ucrainene legate de Azerbaidjan.
În cel mai recent atac, în noaptea de 8 august, forțele ruse au lansat cinci drone Shahed asupra unui depozit de petrol SOCAR din regiunea Odesa, provocând un incendiu și avariind o conductă de motorină. Patru angajați SOCAR au fost grav răniți, potrivit relatărilor din presă.
Caliber.Az a afirmat că forțele ruse au lovit „sistematic” facilități energetice azere din Ucraina în ultimele săptămâni, avertizând că astfel de acțiuni ar putea determina Baku să își inverseze politica privind exporturile de arme către Kiev.
Până acum, Azerbaidjanul s-a abținut să furnizeze arme Ucrainei pe durata războiului la scară largă.
Posibila schimbare de politică ar fi fost discutată în cadrul unei convorbiri telefonice din 10 august între președintele Volodimir Zelenski și președintele azer Ilham Aliev. Cei doi lideri au condamnat loviturile și au discutat despre cooperarea bilaterală în domeniul energiei.
Rusia urmărește să „înșele” Statele Unite în cadrul viitoarelor negocieri de pace, dar Ucraina nu va permite ca această strategie să reușească, a declarat Volodimir Zelenski în discursul său de duminică seară.
Declarațiile lui Zelenski vin înaintea unei întâlniri programate pe 15 august între președintele american Donald Trump și președintele rus Vladimir Putin. Cei doi lideri se vor întâlni în Alaska, unde vor discuta o propunere de pace a Rusiei, care ar presupune ca Kievul să cedeze teritorii Moscovei.
Ucraina este în „comunicare constantă” cu partenerii din SUA cu privire la modalitățile de a asigura pacea, a spus Zelenski.
„Înțelegem intenția rușilor de a încerca să înșele America – nu vom permite acest lucru”.
Zelenski a lăudat angajamentul lui Trump de a salva vieți și a afirmat că „singura cauză reală” a războiului în desfășurare este dorința de cucerire a lui Putin.
„Noi, în Ucraina, cunoaștem bine Rusia și, de aceea, în condiții extrem de dificile, ucrainenii au rezistat mai mult de trei ani de război la scară largă. Cu siguranță ne vom apăra statul și independența”, a spus el.
Liderii europeni încearcă să discute cu Donald Trump înaintea întâlnirii sale planificate cu liderul rus Vladimir Putin, care va avea loc în Alaska, a relatat Bloomberg, citând surse familiare cu subiectul.
Această inițiativă are loc înaintea discuțiilor Trump-Putin programate pentru 15 august și urmează unui weekend de diplomație între oficiali americani, ucraineni și europeni. Vicepreședintele JD Vance a discutat cu ministrul britanic de externe David Lammy în Marea Britanie sâmbătă, iar ambasadorii UE au fost informați despre discuții o zi mai târziu.
Miniștrii de externe ai blocului comunitar urmează să țină o reuniune virtuală pe 11 august, potrivit Bloomberg.
Președintele Volodimir Zelenski a respins ferm ideea cedării oricărui teritoriu ucrainean pentru a pune capăt războiului Rusiei.
Ca parte a discuțiilor în curs dintre SUA și Rusia, Putin i-a transmis emisarului Steve Witkoff că Rusia ar fi de acord cu un armistițiu dacă Ucraina își retrage forțele din regiunile Donețk și Luhansk, acordând Moscovei controlul deplin asupra acestor teritorii parțial ocupate, precum și asupra Crimeei.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat pentru ABC că orice acord ar trebui „să includă pe masă” chestiunea teritoriilor, împreună cu garanții de securitate pentru Ucraina. El a sugerat că acest lucru ar putea însemna ca Kievul să recunoască pierderea controlului asupra anumitor zone, fără a renunța oficial la suveranitate.
Ucraina și aliații săi europeni promovează în schimb un armistițiu bazat pe actuala linie a frontului, ca prim pas spre o înțelegere mai amplă, combinat cu menținerea presiunii economice asupra Moscovei.
Liderii europeni au reiterat, în weekend, că „frontierele internaționale nu trebuie schimbate prin forță” și că „actuala linie de contact ar trebui să fie punctul de plecare al negocierilor”.