Gabriel Negreanu

Cum vrea UE să oprească un nou „caz Romania”. Scutul pentru democrație, TikTok și lupta cu rețelele de boți

Parlamentul European a adoptat marți, la Strasbourg, raportul cu recomandările Comisiei speciale pentru Scutul european pentru democrație, într-un vot care transformă experiențe precum alegerile prezidențiale anulate din România în argumente pentru o apărare europeană mai puternică împotriva interferențelor străine, dezinformării, atacurilor cibernetice și manipulării prin platformele digitale. Raportul a trecut cu 420 de voturi pentru, 220 împotrivă și 26 de abțineri.

UE își pregătește scutul pentru alegeri. Rusia, declarată principala amenințare: boții, deepfake-urile și finanțările ascunse, în vizor

Parlamentul European cere măsuri mai dure împotriva ingerințelor străine în alegeri și a campaniilor de dezinformare, avertizând că Rusia reprezintă principala amenințare externă pentru integritatea democratică a Europei. Eurodeputații propun inclusiv crearea unei noi structuri europene pentru combaterea operațiunilor de influență, clasificarea infrastructurii electorale drept infrastructură critică și măsuri împotriva boților și deepfake-urilor.

Cine vrea să taie din banii europeni. Siegfried Mureșan numește cele șase state aflate pe poziție opusă României: „Germania, Austria, Olanda greșesc”

Siegfried Mureșan a nominalizat cele șase state membre care cer reduceri semnificative ale viitorului buget al Uniunii Europene: Germania, Austria, Țările de Jos, Suedia, Finlanda și Danemarca. Poziția lor intră în conflict cu interesele României în negocierile pentru bugetul 2028-2034, în condițiile în care Bucureștiul are nevoie de menținerea unor alocări consistente pentru agricultură, coeziune și infrastructură.

Premieră în lupta pentru bugetul UE. Mureșan dezvăluie cifrele care arată că liderii europeni nu controlează Parlamentul: „Dețin doar 270 de europarlamentari. Majoritatea este 361 de voturi”

Europarlamentarul Siegfried Mureșan, co-raportor al Parlamentului European pentru viitorul buget multianual al Uniunii, a prezentat, în premieră, cifre despre raportul de forțe dintre guvernele celor 27 de state membre și Parlamentul European și avertizează că liderii europeni nu pot considera votul eurodeputaților drept garantat. Partidele aflate la guvernare în cele 27 de state au, potrivit lui Mureșan, doar 270 de eurodeputați, în condițiile în care pentru majoritatea absolută sunt necesare 361 de voturi. Iar partidele din care provin cei 27 de șefi de stat și de guvern ar controla direct doar aproximativ 180 de eurodeputați.

Caz cutremurător prezentat de Metsola în Parlamentul European: două surori torturate, una condamnată la moarte în Iran

Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a deschis luni sesiunea plenară de la Strasbourg cu un mesaj dedicat victimelor caniculei și incendiilor care au lovit Europa în această vară, dar și cu o condamnare dură a represiunii din Iran. Metsola a adus în fața eurodeputaților cazul gemenelor Taraneh și Romina Rahimi, una condamnată la moarte, cealaltă la 25 de ani de închisoare, și a transmis regimului de la Teheran că Parlamentul European „nu va tăcea”.

Nicușor Dan revine asupra „naționalismul sănătos”: Puneți patriotism în loc. Mesaj pentru cei care „se înfășoară de trei ori pe zi cu tricolorul”

Președintele Nicușor Dan a explicat, într-un interviu acordat Euronews România, ce a vrut să transmită atunci când a vorbit despre nevoia unui „naționalism sănătos”, formulă folosită într-un discurs susținut la Catedrala Națională și care a provocat ulterior dezbateri în spațiul public. Șeful statului spune că termenul poate fi înlocuit, pentru cei care îl consideră problematic, cu „patriotism” și că mesajul său se referea la asumarea decentă a atașamentului față de România, nu la o nouă mișcare politică.

Săptămână decisivă la Strasbourg. Ursula von der Leyen prezintă „Starea Uniunii”, iar eurodeputații votează noi măsuri pentru apărarea Europei

În această săptămână, la Strasbourg, eurodeputații au pe agendă teme importante pentru viitorul Uniunii Europene, de la discursul Ursulei von der Leyen despre „Starea Uniunii” și sprijinul pentru Ucraina până la apărarea europeană.

UE pune limită de vârstă pe TikTok și Instagram. Bruxelles-ul pregătește KIDS Act

Comisia Europeană pregătește o nouă ofensivă legislativă împotriva riscurilor la care sunt expuși copiii în mediul online. Executivul european urmează să prezinte joi, 17 septembrie, așa-numitul KIDS Act, un proiect care va introduce o vârstă minimă comună la nivelul Uniunii Europene pentru accesul la rețelele sociale și obligații suplimentare pentru companiile din tehnologie.

Nicușor Dan, Merz și Costa au izbucnit în râs la aceeași întrebare. Ce le-a cerut un jurnalist finlandez

Întrebarea care i-a făcut să râdă pe Nicușor Dan, Merz și ceilalți lideri europeni la Summitul Arctic: „Vreau un da sau nu de la toți”

Bugetul UE de 2.000 de miliarde de euro intră la tăieri. Germania pune presiune pe fondurile importante pentru România

Negocierea pentru următorul buget multianual al Uniunii Europene intră într-o etapă critică. Un document diplomatic intern admite că diferențele dintre statele membre fac aproape inevitabilă o discuție despre reducerea cheltuielilor din planul de aproape 2.000 de miliarde de euro propus de Comisia Europeană pentru perioada 2028-2034. Miza este importantă pentru România, care cere menținerea unor sume consistente pentru coeziune și agricultură, exact domeniile asupra cărora unele dintre cele mai mari economii ale UE vor să reducă presiunea bugetară.

Canada vrea să se apropie de UE ca niciodată până acum. Carney vrea o „alianță unică” cu UE

Canada vrea să construiască o relație mult mai strânsă cu Uniunea Europeană, într-un moment în care legăturile sale economice cu Statele Unite sunt zdruncinate de războiul comercial declanșat de administrația Donald Trump. Premierul Mark Carney spune că Ottawa nu urmărește aderarea la UE, ci o „alianță unică”, care ar putea extinde cooperarea de la comerț și investiții până la apărare, inteligență artificială, energie, infrastructură digitală și minerale critice.

Cât costă iPhone 18 Pro în România. Primele prețuri au apărut la retaileri

Noile iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max au intrat la precomandă în România, iar unul dintre cei mai mari retaileri online din țară a afișat deja prețurile pentru variantele cu 256 GB de stocare. Cel mai ieftin dintre cele două modele Pro pornește de la 7.699,99 lei, în timp ce versiunea Pro Max ajunge la aproape 8.500 de lei.

Cum a ajuns sondajul despre Ceaușescu de la București la Sputnik și RIA Novosti, cu ajutorul AI. Anthropic dezvăluie traseul știrilor românești în presa de stat rusă

Un fost redactor-șef al Sputnik Moldova a folosit modelul de inteligență artificială Claude pentru a transforma știri în limba română, sondaje și postări ale opoziției în articole în rusă, publicate apoi de Sputnik Moldova și RIA Novosti. Operațiunea a inclus și amplificarea unor afirmații fabricate și defăimătoare despre președinta Maia Sandu înaintea alegerilor parlamentare din Republica Moldova din septembrie 2025, arată un nou raport al companiei americane Anthropic.

Grindeanu, mesaj către Nicușor Dan: „Eu aș fi făcut o desemnare”. PSD respinge un guvern fără social-democrați și îl atacă pe Bolojan

Sorin Grindeanu spune că, în locul președintelui Nicușor Dan, ar fi desemnat deja un candidat pentru funcția de premier, chiar dacă în acest moment nu există o majoritate parlamentară clar conturată. Liderul PSD susține că șeful statului ar trebui să facă nominalizarea, iar capacitatea viitorului premier de a strânge o majoritate să fie verificată prin vot în Parlament. „Probabil că eu aș fi făcut o desemnare”, a declarat Grindeanu.

Benzina, la un nou record istoric. Litrul se apropie de pragul de 10 lei. Cât costă un plin vineri dimineață

Prețul benzinei a urcat vineri dimineață, 11 septembrie, la un nou maxim istoric în România. Media națională pentru benzina standard a ajuns la 9,88 lei pe litru, iar în unele stații prețul afișat este deja de 9,97 lei. Pragul psihologic de 10 lei pe litru este astfel la doar câțiva bani distanță.

Dezechilibrul care costă România 8,4 miliarde de euro: pentru fiecare euro vândut Chinei, România cumpără de aproape 13 euro

Pentru fiecare euro de mărfuri pe care România îl vinde în China, cumpără de acolo produse de aproape 13 euro. Deficitul comercial bilateral a urcat în 2025 la aproximativ 8,4 miliarde de euro și reprezintă peste un sfert din întregul deficit comercial al României. În spatele cifrelor nu se află însă doar comenzile de pe Temu sau Shein: mai mult de jumătate din importuri sunt echipamente electrice, utilaje și produse electronice, ceea ce arată o dependență mult mai profundă de industria chineză.

Noi taxe europene în schimbul unor contribuții mai mici la bugetul UE. Costa: „Nu putem cere mai mult statelor”

Uniunea Europeană trebuie să găsească noi surse proprii de venit pentru a evita creșterea sumelor pe care statele membre le transferă anual la Bruxelles, susține președintele Consiliului European, António Costa. Mesajul a fost transmis chiar la Berlin, unde cancelarul Friedrich Merz cere reducerea cu sute de miliarde de euro a viitorului buget european. Disputa este importantă și pentru România: cu cât UE strânge mai mulți bani direct prin noile resurse proprii, cu atât presiunea asupra contribuțiilor calculate din bugetele naționale poate fi mai mică.

Apple a lansat oficial primul său iPhone pliabil: iPhone Duo. Costă 1.999 de dolari, iar în România ar putea ajunge la aproape 13.000 de lei

Apple a intrat oficial pe piața telefoanelor pliabile, odată cu lansarea noului iPhone Duo, primul astfel de model din istoria companiei. Dispozitivul are dimensiunea aproximativă a unui pașaport când este pliat, două ecrane și o balama dezvoltată special de Apple. Lansarea vine în aceeași seară în care compania a prezentat iPhone 18 Pro și Pro Max, modele care se scumpesc cu 100 de dolari față de generația precedentă.

Probleme pe cea mai aglomerată magistrală de metrou. Lider USLM: Pe M2 mai circulăm cu 15 trenuri, față de 23 înainte de pandemie

Magistrala 2 a metroului bucureștean, una dintre cele mai aglomerate rute de transport din Capitală, funcționează în această perioadă cu un număr redus de trenuri, susține președintele Unității Sindicatul Liber Metrou, Marian Artimon. Potrivit acestuia, pe M2 sunt utilizate în prezent aproximativ 15 garnituri, comparativ cu 23 înainte de pandemie și 16 în perioada verii. Situația vine după intrarea în revizie a șapte trenuri CAF. Metrorex susține însă că graficul normal de circulație este menținut și că a transferat trenuri Bombardier pentru a acoperi necesarul.

„Suntem sclavi? Muncim aici pe plantație?”. Scandal la Metrorex. Liderul sindical mesaj dur către guvern

Marian Artimon, președintele Unității Sindicatul Liber Metrou (USLM), a lansat miercuri un atac dur la adresa autorităților, în contextul crizei financiare de la Metrorex și al riscului ca salariile angajaților să nu fie plătite la timp. „Nu puteți să-i faceți sclavi”, a spus liderul sindical, avertizând că oamenii au copii, rate și mii de zile de concediu neefectuate.

„Cam multe femei care conduc și iau decizii”. Derapaj sexist al liderului sindical de la Metrorex

Președintele Unității Sindicatul Liber Metrou, Marian Artimon, a avut miercuri un derapaj sexist în timpul conferinței de presă dedicate situației financiare de la Metrorex. Criticând modul în care sunt luate deciziile în companie și în Ministerul Transporturilor, liderul sindical a invocat faptul că ar exista „cam multe femei care conduc” și care iau decizii pentru metrou. Artimon și-a precedat remarca spunând că „nu vrea să jignească pe nimeni”.

Criza de la metrou. Lider sindical: „Din 16 septembrie, nimeni nu mai garantează că va funcționa”. Metrorex mai are 3000 de lei în conturi

„Din data de 16, nimeni nu mai garantează că metroul va mai merge”, este avertismentul lansat miercuri de conducerea Unității Sindicatul Liber Metrou (USLM), în condițiile în care Metrorex se confruntă cu un blocaj financiar, salariile angajaților sunt în pericol să nu fie plătite la termen, iar sute de mecanici ar putea solicita intrarea în concediu. Sindicaliștii susțin că în conturile companiei ar mai exista doar aproximativ 3.000 de lei.

„Pariază cu viețile noastre”. Un cercetător care a lucrat la OpenAI și Anthropic demisionează și lansează un avertisment extrem

Un cercetător în inteligență artificială care a lucrat atât pentru OpenAI, cât și pentru Anthropic a părăsit industria cu un avertisment neobișnuit de dur: marile companii tehnologice se îndreaptă către sisteme de inteligență artificială capabile să se îmbunătățească singure, fără să existe în acest moment garanția că oamenii le vor putea controla. Un alt cercetător de la Anthropic susține că riscul ca o inteligență artificială avansată să provoace dispariția omenirii în următorul deceniu este, în opinia sa, de peste 10%.

Începe procesul lui Călin Georgescu și Horațiu Potra în dosarul privind tentativa de răsturnare a ordinii constituționale

Procesul în care fostul candidat la alegerile prezidențiale Călin Georgescu, Horațiu Potra și alți 20 de inculpați sunt acuzați de acțiuni împotriva ordinii constituționale începe miercuri, 9 septembrie, la Curtea de Apel București. Primul termen al judecății pe fond este programat la ora 13:30. Procurorii susțin că Georgescu și Potra ar fi discutat, imediat după anularea alegerilor prezidențiale din 2024, un plan prin care persoane cu pregătire militară urmau să deturneze protestele din București spre acțiuni violente.

O negociere care poate conta pentru România mai mult decât numele viitorului premier. Bucureștiul, în tabăra opusă Germaniei și Olandei

În timp ce la București atenția politică este concentrată pe numele viitorului premier și pe formula următorului Guvern, la Bruxelles se poartă o negociere care poate avea consecințe mult mai lungi pentru România: cum va arăta bugetul Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034, cât de mare va fi și cine va plăti pentru el. Sunt în joc aproape 2.000 de miliarde de euro, iar deciziile luate acum vor influența timp de șapte ani banii disponibili pentru autostrăzi, dezvoltare regională, agricultură, competitivitate, apărare și securitate.

Portretul posibilului premier Luca Niculescu: 24 de ani în presă, șase ani ambasador la Paris și misiunea OCDE

Luca Niculescu, fost jurnalist devenit ambasador și apoi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, se află printre numele luate în calcul de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Profilul său este neobișnuit pentru Palatul Victoria: nu are în spate un partid și nici experiență în politica internă, dar are peste două decenii de presă, șase ani la conducerea Ambasadei României la Paris și, din 2022, coordonează unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României – aderarea la OCDE.

Prăpastie în educația din România, dezvăluită de PISA: 122 de puncte între elevii bogați și săraci. Școala la care ajunge copilul îi poate schimba radical rezultatele

Rezultatele PISA 2025, publicate azi 8 septembrie, arată că problema educației din România nu este doar numărul foarte mare al elevilor care nu ating nivelul minim de competență. Sistemul românesc se află și printre cele mai inegale dintre cele evaluate: diferența de performanță dintre elevii avantajați și cei dezavantajați socio-economic ajunge la 122 de puncte la Științe, iar România este una dintre doar zece țări și economii în care cel puțin jumătate din variația rezultatelor este explicată de diferențele dintre școli.

Premieră alarmantă la testele PISA: România trece de pragul de 50% la „analfabetism funcțional” în Matematică

Rezultatele PISA 2025 aduc un nou semnal de alarmă pentru sistemul de educație din România. 52% dintre elevii români de 15 ani nu ating nivelul minim de competență la Matematică, iar la Citire procentul ajunge la 48%. La Științe, 46% dintre elevi sunt sub nivelul de bază. România se situează sub media OCDE în toate cele trei domenii evaluate, potrivit rezultatelor publicate marți, 8 septembrie, de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

„Bunăstarea Europei este în pericol”. Industria care a construit prosperitatea continentului pierde teren în fața Chinei

Industria auto europeană, unul dintre sectoarele care au stat timp de decenii la baza prosperității continentului, riscă să intre într-un declin cu efecte mult dincolo de fabricile de automobile. Producția europeană de vehicule este cu aproximativ 20-25% sub nivelurile din 2017, iar presiunea constructorilor chinezi, costurile ridicate și pierderea terenului în cursa tehnologică pun în pericol „bunăstarea Europei”, avertizează unul dintre cei mai importanți furnizori ai industriei auto, citat de Financial Times.

Omul din spatele programului AfD s-a născut la Timișoara și laudă „patriotismul sănătos” din România

Victoria istorică obținută de extrema dreaptă AfD în alegerile regionale din Saxonia-Anhalt are și o legătură surprinzătoare cu România. Hans-Thomas Tillschneider, considerat unul dintre principalii ideologi ai filialei și unul dintre arhitecții programului radical cu care partidul s-a prezentat în fața alegătorilor, s-a născut în 1978 la Timișoara. Programul promovează „remigrația”, schimbări profunde în educație și cultură și o apropiere de Rusia.

Bolojan face profilul viitorului premier: „Un om responsabil, dispus să facă ce trebuie, nu ce sună bine. Cu mandatul pe masă, dacă e nevoie”

Premierul interimar Ilie Bolojan susține că măsurile de reducere a deficitului luate în ultimul an „au funcționat”, dar avertizează că progresele ar putea fi pierdute rapid dacă viitorul Guvern va renunța la reformele structurale și va reveni la majorarea cheltuielilor și stimularea consumului pe datorie. Liderul PNL îl acuză totodată pe PSD de „iresponsabilitate” în cazul eșecului adoptării noii legi a salarizării.

Documente CNSAS: Cum arăta în realitate Canalul Dunăre–București, unul dintre marile proiecte ale lui Ceaușescu. Muncitori în barăci fără căldură, utilaje oprite și lipsă de hrană

Canalul Dunăre-București, prezentat în ultimii ani ai regimului comunist drept una dintre „mărețele realizări” ale Epocii Ceaușescu, era în realitate un șantier afectat de lipsa muncitorilor, a combustibilului și a pieselor de schimb, în timp ce oamenii erau cazați în condiții precare și primeau hrană insuficientă. Situația apare chiar în rapoarte ale Securității din anii 1988 și 1989, publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS).

Lukașenko ar fi gata să-l „trădeze” pe Putin la momentul potrivit. Analistă: Se teme de prăbușirea liderului de la Kremlin

Președintele Aleksandr Lukașenko a devenit aproape complet dependent de Vladimir Putin după protestele masive din 2020, însă încearcă în continuare să păstreze o marjă de manevră față de Kremlin, inclusiv prin evitarea implicării directe a armatei sale în războiul din Ucraina. În cazul unei slăbiri serioase sau al unei prăbușiri a regimului lui Putin, liderul de la Minsk ar putea încerca rapid o apropiere de Occident, apreciază politologul francez Anaïs Marin într-un interviu pentru EUobserver.

Cine sunt cei patru oameni intrați în calculele pentru postul de premier. Un fost șef eMAG, ministrul Finanțelor și doi apropiați ai lui Nicușor Dan

Patru nume sunt vehiculate în aceste zile în discuțiile dintre partide pentru funcția de prim-ministru: ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, antreprenorul Iulian Stanciu, secretarul de stat Luca Niculescu și europarlamentarul Eugen Tomac.

„Luați-vă trotinetele și faceți turul șantierelor de spitale”. Rogobete atacă USR în scandalul „miliardului pierdut” din PNRR

Fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete, în prezent deputat PSD, a lansat luni un atac dur la adresa USR, pe fondul disputei privind banii pentru infrastructura sanitară din PNRR. Social-democratul respinge acuzațiile potrivit cărora Ministerul Sănătății ar fi pierdut aproximativ un miliard de euro din cauza neîndeplinirii jaloanelor și îi invită ironic pe reprezentanții USR să facă „turul celor 22 de șantiere de spitale noi”.

„Nicio țară nu poate face față singură”. Cum funcționează „plasa de siguranță” anti-incendii a Europei. 777 de pompieri sunt trimiși în zonele de risc înainte de marile incendii

Europa încearcă să schimbe una dintre regulile clasice ale intervenției în caz de dezastru: să nu mai aștepte întotdeauna ca o țară să fie copleșită pentru ca ajutorul să pornească la drum. În vara lui 2026, 777 de pompieri din 14 țări sunt mutați preventiv în șase state europene expuse incendiilor. Grecia găzduiește 245 dintre ei, inclusiv 120 de pompieri români. Programul, început ca experiment în Grecia după incendiile devastatoare din 2021, a devenit în numai cinci ani una dintre piesele importante ale sistemului european de răspuns la incendiile forestiere.

Grecia, dar fără vacanță: cum arată viața pompierilor români prepoziționați la Nea Makri | Pompier: „Familia este permanent în gândurile noastre”

Pentru milioane de români, Grecia înseamnă în lunile de vară concediu. Pentru cei 40 de pompieri români aflați în această perioadă la Nea Makri, în apropiere de Atena, ziua începe însă cu apelul de dimineață, sport, verificarea autospecialelor și pregătirea pentru un incendiu care poate izbucni în orice moment. România a trimis în această vară pompieri prepoziționați atât în Grecia, cât și în Franța. În zilele liniștite există un program aproape fix. Când vine alarma, el dispare complet, iar o misiune se poate întinde pe durata întregii nopți și, în funcție de situație, chiar până spre 24 de ore.

Cum se pregătesc pompierii români pentru marile incendii din Grecia. Scenariul: un parc național în flăcări și o persoană prinsă de foc

Un incendiu izbucnește în interiorul unei păduri din apropierea Atenei. Flăcările se pot extinde rapid, iar o persoană este surprinsă de foc. Din fericire, de această dată este doar un scenariu. Cei 40 de pompieri români aflați în misiune în Grecia au desfășurat un exercițiu în Parcul Național Schinias-Marathon, într-o zonă protejată din Attica. Antrenamentul reproduce însă o situație cu care salvatorii români pot fi puși în față în orice moment.

Nicușor Dan caută viitorul premier. Ce vrea fiecare partid și unde se blochează negocierile

Președintele Nicușor Dan se apropie de o nouă desemnare pentru funcția de prim-ministru, după mai bine de patru luni în care România a rămas fără un Guvern cu puteri depline. PSD, PNL și USR își păstrează însă liniile roșii, UDMR încearcă să lase deschisă o cale de compromis, iar AUR cere fie participarea la guvernare, fie alegeri anticipate. În acest context, la Cotroceni este analizată varianta unui premier independent, cu profil economic, care să poată strânge cele 233 de voturi necesare în Parlament.

Zelenski, după întâlnirea cu emisarii lui Trump: „Se pare că războiul va continua și în această iarnă”

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski avertizează că războiul declanșat de Rusia ar putea continua și în această iarnă, în ciuda relansării negocierilor mediate de Statele Unite. Declarația a venit după trei runde de discuții purtate duminică, la Kiev, cu emisarii președintelui american Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Americanii au ajuns la Kive după o întâlnire de peste trei ore cu Vladimir Putin la Moscova.